vineri, 8 februarie 2008

Vasile Dâncu, ales preşedinte PSD Cluj




Pentru social democraţii clujeni, începutul noului an a debutat cu o schimbare la nivelele superioare de conducere. Funcţia de preşedinte PSD Cluj avea să se anunţe vacantă, odată cu surprinzătoarea retragerea a domnului Ioan Rus. La vremea aceea, s-a instaurat un sentiment de panică, teamă şi pesimism în rândul simpatizanţilor de stânga din judeţ şi regiune. Anul 2007 se încheia cu un mare semn de întrebare pentru continuitatea valorilor de descentralizare şi democratizare a Partidului Social Democrat. Dar cum în tot răul există un bine, binele avea să se materializeze în scurt timp şi chiar peste aşteptările unora – senatorul Vasile Dâncu, singurul doritor, se angajase să candideze pentru funcţia de lider al social democraţiei judeţene.
Numărătoarea inversă pentru desemnarea noii conduceri a filialei judeţene PSD avea să se încheie marţi, 22.01.2008, când sala Europa din incinta Casei de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca a găzduit Conferinţa Extraordinară Judeţeană a PSD. Ziua avea să se anunţe una agitată încă de dimineată, când filialele social democrate din Regiunea Nord-Vest aveau să analizieze, împreună cu conducerea partidului – Mircea Geoană, Titus Corlăţean, Cristian Diaconescu, Ioan Rus, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea, etapele selecţiei candidaţilor pentru alegerile locale, precum şi oferta electorală. Totodată, în cadrul întâlnirii regionale, organizaţiile judeţene PSD Cluj, Maramureş Satu-Mare, Bihor, Sălaj, şi Bistriţa-Năsăud şi-au prezentat raporturile de activitate.
Odată încheiate lucrările regionale, invitaţii şi delegaţii aveau să se concentreze asupra scrutinului clujean. Conferinţa a fost deschisă de discursul preşedintelui PSD, Mircea Geoană, care a reamintit că „Clujul este locul unde oamenii ştiu să păstreze dialogul”. Cu tentă pretienoasă, preşedintele PSD, şi-a exprimat aşteptările referitoare la atribuţiile „Grupului de la Cluj”, care, în ultima perioadă, a făcut un pas înapoi la nivel naţional – „aştept de la Ioan Rus şă-şi reia activitatea, în mod plenar, la conducerea partidului”, „conducerea partidului are nevoie de Ioan Rus”. Apelul l-a vizat şi senatorul clujean, care a demisionat din funcţia de vicepreşedinte PSD la sfârşitul anului trecut – „vremea în care Vasile Dâncu a stat mai retras trebuie să se încheie. Este important ca Vasile Dâncu să-şi reia locul pe care l-a câştigat la Congres, în jurul mesei principale de decizii a partidului”. O mână prietenească i-a fost întinsă şi deputatului Vasile Puşcaş, care trebuie să facă parte din viitoarea elită a clasei politice din România, deoarece este politicianul care ştie cel mai bine cum trebuie să arate o Românie bine integrată în Uniunea Europeană, a spus Mircea Geoană.
În altă ordine de idei, liderul principalului partid de opoziţie, a atacat politica „dreptei falimentare” condusă de la Palatul Victoria şi Cotroceni. „Există un nivel dramatic de deteriorare a nivelului de trai, dar şi o devalorizare acerbă a leului”, iar „românii s-au săturat de scandal şi de lipsa proiectelor în ultimii 3 ani şi jumătate”. Cât despre politica externă, acesta, a subiniat lipsa de viziune strategică a lui Traian Băsescu, ceea ce va determina o izolare a României, în timp ce Ungaria şi Bulgaria fac parte din proiectele ruseşti. Ocolirea României nu va reprezenta altceva decât un cost mare al energiei şi o negociere ireversibilă. Soluţia acestor probleme trebuie să vină din partea stângă a politicii româneşti, care astăzi este una europeană. PSD-ul este singura formaţiune politică care nu şi-a schimbat ideologia şi valorile în timpul celor 19 ani de democraţie, iar pentru viitor, oferta social democrată trebuie să cuprindă proiectele competente şi atractive, nu doar selecţia unor candidaţi serioşi.
Reprezentanţii paritidelor clujene PNL, UDMR, PNŢCD şi PAS au salutat viitoarea conducere la nivel judeţean, după care, vicepreşedintele ardelean PSD, Ioan Rus, a prezentat un raport de activitate din perioada 2000-2007. Conform acestuia, rezultatele indică o ascensiune, la nivel local, a social democraţiei. Rezultatele luptei, condusă de ardeleni, pentru descentralizarea şi democratizarea partidului necesită timp până să devină vizibile. Din Transilvania a pornit un nou stil de a face politică, care canalizază energia în favoarea rezolvării problemelor şi nu o consumă inutil prin certuri şi discuţii. În continuare, Rus, şi-a argumentat demisia din cadrul mecanismului politic de stânga a judeţului – „nu este o retragere din partea mea, va fi o implicare mai puternică la nivel judeţean, dar şi la nivel naţional. Acest guvern este cel mai catastrofal regim pe care l-a avut România. Este unul din motivele pentru care eu nu mă voi da la o parte din activitatea politică. Schimbarea şi progresul sunt fenomene, nu accidente. Trebuie să existe o evoluţie pozitivă”. După ce şi-a anunţat poziţia, fostul preşedinte PSD Cluj, a dat cuvântul „unuia dintre cei mai mari sociologi în viaţă”, Vasile Dâncu.

Pentru început, Vasile Dâncu, a recapitulat, pentru asistenţă, primii paşi parcurşi, de acesta, spre social democraţie şi şi-a amintit de lansarea programului de reformare profundă a PSD, la care a contribuit alături de „Ucu” Rus. Roadele reformei interne aveau să fie identificate cu conducerea de azi a partidului – Geoană, Diaconescu, Dragnea, Corlăţeanu, Rus, Puşcaş şi alţi lideri din noua gardă. Senatorul clujean şi-a turnat cenuşă-n cap pentru că l-a atacat pe preşedintele de onoare a Partidului Social Democrat. „Îmi cer scuze că de multe ori l-am jignit pe Ion Iliescu. L-am jignit doar în măsura în care, într-un anumit moment s-a opus bunului mers înainte a partidului” a declarat Dâncu. Cât despre discordia avută cu bucureştenii, acesta a aruncat vina pe demnitatea ardeleană, nu pe orgolii cum se zvonea pe malurile Dâmboviţei.
Din discursul său, n-au scăpat nici ironiile aduse topului „Mari români”, realizat de Televiziunea Română, unde primul ardelean se regăseşte abia pe poziţia 28, prin prezenţa baschetbalistului Ghiţă Mureşan.
Cu o conotaţie puernică de ardelenism şi accent de stânga, candidatul a prezentat un proiect de strategie pentru alegerile locale, menit să schimbe viaţa zonală, intitulat „Transilvania comunităţilor puternice într-o Românie europeană”. Autorul a definit proiectul ca fiind un „pilon al reconstrucţiei comunităţilor locale”, chiar dacă aparent, acesta dă senzaţia de regionalizare. Patriotismul local, care caracterizează proiectul, nu are deloc legătură cu dezintegrarea României, însă ideea de a gândi regional este o necesitate de ordin european, a arătat ideologul. „Transilvania comunităţilor puternice într-o Românie europeană” reflectă injustiţia adusă Ardealului de fenomenul centralismului de dreapta şi critică oprirea lucrărilor la Autostrada Transilvania, cât şi modul prin care Bucureştiul a confiscat două mari surse de venit ale oraşelor din Nord-Vestul ţării – preluarea impozitelor marilor contribuabili şi a taxelor provenite din tranzacţii imobiliare. Pasaje din proiect demonstrează că „puterea de dreapta instalată odată cu Guvernul Tăriceanu şi Preşedenţia lui Traian Băsescu în 2005, a început o strategie de blocare a dezvoltării economice şi sociale a regiunii noastre.
În pofida faptului că Transilvania şi Banatul aduc o contribuţie importantăla bugetul naţional, Transilvania se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte alocaţiile bugetare şi proiectele de investiţii publice. Nici nu se instalează bine Guvernul Tăriceanu şi se opresc lucrările la Autostrada Transilvania. Premierul Tăriceanu ne explică în 2005 că nu este un proiect de interes naţional, că este de interes regional. Noi ce să înţelegem, nu facem parte din naţiunea română?

Faptul că 15 judeţe din Transilvania şi Banat participă consistent la formarea bugetului naţional nu este considerat important? (...) Guvernul de dreapta a încercat în mod repetat să distrugă spiritul de solidaritate regională mizând cu cinism pe nevoia acută de proiecte de infrastructură şi de dezvoltare instituţională din regiune. În această bătălie oarbă dintre reprezentanţii puterii de dreapta, Clujul pierde o serie de atribute ale statutului său secular de capitală a Ardealului (...) Nu trebuie să mai permitem fracturarea solidarităţii social-democrate atât de greu reconstruite după 50 de ani de comunism şi 18 ani de tranziţie în care doar centralismul atavic nu pare afectat de transformările prin care a trecut ţara noastră.” (sursa: HotNews)
Cei prezenţi au izbucnit în aplauze, odată ce Dâncu a exclamat „respect Capitala, dar Transilvania este casa mea !”
În încheiere, politicianul clujean şi-a subliniat optimismul, declarând „sunt sigur că putem schimba lumea. Credeţi că societatea capitalistă este ultimul stadiu de dezvoltare a omenirii? La fel se spunea şi despre socialism, şi iată, că n-a fost aşa. Stânga trebuie să producă progres şi trebuie să cucerim viitorul. Putem schimba lumea de aici, de la Cluj, aici este lumea noastră.”
La propunerea preşedintelui PSD, Mircea Geoană, votul pentru desemnarea preşedintelui filialei judeţene a PSD Cluj, a fost unul deschis, iar delegaţii prezenţi, în număr de 185, au votat în unanimitate pentru Vasile Dâncu. Delegaţii au decis, ca pe viitor, numărul vicepreşedinţilor judeţeni să cuprindă 9 membrii, nu 7. Pentru cele 4 funcţii vacante de vicepreşedinte, două dintre ele fiind eliberate de candidatul la şefia PSD Cluj şi Adina Abrudan, s-au înscris Lucia Suciu, Florin Cuc, Cornel Itu, Ilarie Ivan, Iosif Zăgran, Ioan T. Rus, Viorel Timoce. Dintre aceştia, delegaţii, prin vot secret pe liste, i-au mandatat pe Ivan Ilarie – fost director al Direcţiei Agricole Cluj (115 voturi), Lucia Suciu – primar al comunei Chinteni (106 voturi), Cornel Itu – preşedintele PSD Dej (98 voturi) şi dr. Iosif Zăgran (68 voturi). Totalul voturilor valabil exprimate a fost 129.
Odată cu reîmprospătarea şi formarea noii echipe PSD Cluj, ne putem considera pregătiţi, din punct de vedere moral, să ieşim la luptă cu „căpcăunii portocalii”. PSD Cluj are o echipă tânără, ambiţioasă şi profesionistă care trebuie să convingă societatea ardeleană, o societate conservatoare şi aristocrată din punct de vedere educaţional şi spiritual, că interesele social democraţiei transilvane reprezintă o revenire la normalitate pentru regiune, lucru care va determina creşterea nivelului de trai în zonă şi nu numai.

SUCCES NOII ECHIPE JUDEŢENE PSD CLUJ

Pop Dragoş-Şerban

Niciun comentariu: